E grele examenele asta!

Odată cu nebunia cu online-ul, au apărut o serie de ,,măsuri” dobitoace, să nu le zic tâmpite. Dintre voi cred că mai sunt și anul I de facultate și vă înțeleg frustrarea de a susține examenele într-un context total nepregătit. Vreau să vorbim azi despre frustrările pe care eu le am asupra subiectului, dar și câteva chestii legate de mentalitatea românilor pe modelul de gândire.

Hai să începem cu mentalitatea. Te-ai scărpina cu mâna stângă pe partea dreaptă dacă auzi modalitățile de a susține examenele pe la ASE (unele dintre ele). Spre exemplu examenul oral, dar despre el vorbim imediat mai multe. O altă modalitate de a da examenul am auzit pe la ăștia mai mici la mate să dai scris + oral. Mi se pare mintea nopții să ai examen la o materie de calcul în format oral. Poate sunt eu mai bătut în cap, dar care e scopul unei materii care realmente nu te ajută în ce vrei tu să faci atât de mult? Dar despre planul de învățământ nu o să mă leg pentru că e o discuție aproape pierdută.


Fuga după infractori

Mi se pare total amuzant cum odată cu digitalizarea a apărut o teamă acută a unor profesori de a nu fi fraudați. Acum pe bună dreptate, dacă nu ai fost vreodată pregătit pentru online și dintr-o dată muți toată materia în formatul acesta, tu profesor fără pregătire te vei lovi de probleme și să fim serioși. Un training pe cum se folosește Zoom-ul nu e pregătire.

Dar hai să ne întoarcem la fuga asta după infractori. Nu știu cum de s-au speriat atât de tare de situația actuală de au venit cu niște idei de a susține examenele de te scarpini cu mâna stângă pe partea dreaptă. Băi, să primești 1 minut pe întrebare mi se pare tare absurd. Ok, o să zici: ,,Hăhă, păi e timp că citești în 10 secunde și ai timp 50 să te gândești să dai un răspuns.” Și eu voi spune că da, ai dreptate, însă problema e din altă perspectivă. Atunci când examenul tău durează prea puțin să ai suficient timp de a analiza întrebările apare un factor important: stresul. E al naibi de stresant să fii pus în situația unor examene de tipul ăsta și mai presus de atât nici să nu poți să te întorci la întrebare sau chiar să fii depunctat dacă te întorci.

Am început să cred că toată vânătoarea asta vine dintr-o teamă a prefesorilor de a nu fi fraudați, însă hai să ne spălăm cu apă rece pe față că stăm de vorbă cu generația care aproape a crescut cu telefonul în mână. Vorbim despre o generație pentru care digitalizarea e o metoda din care pot face o carieră. Dacă studentul vrea să te facă, crede-mă că te face. Studentul român în natura lui e mai predispus spre a copia în timpul unui examen în momentul în care simte că sistemul l-a dezamăgit în vreun fel, nu o zic eu, a zis-o unul mai deștept decât mine și nu mai găsesc sursa de unde am auzit.


Hai că vorbim în public dacă e…

Băi, mi se pare al naibi de greu pentru că mă pun în ipostaza unei persoane emotive, o persoană care are o teamă acută de eșec că poate examnul oral nu e cea mai bună variantă pentru el/ea. Înțeleg că poate e o particularitate și că majoritatea studenților ar trebui să aibă abilități de comunicare, redare a textelor într-o formă filtrată de ei însuși, însă cum să o facă dacă ei nu au fost învățați să vorbească în public. Pentru că, din punctul meu de vedere ține într-adevăr de public speaking ce se întâmplă acolo. Ai vreo 5 minute să te pregătești pentru un subiect pe care îl primești și cam atât.

Cred că problema vine de fapt din subiectivitatea probelor, din gândirea concentrată pe probleme nu pe soluții. Începem o cruciadă pentru a prinde studenții care fraudează în online când aștia vă furau cu voi acolo, pe bune acum. Încerci să crești dificultatea, să pui tot felul de metodologii pentru ce? În sine, dacă vrea s-o facă, o să găsească o soluție și aici mi se pare interesant.

Studentul e orientat mereu pe găsirea unei soluții de a trece examenul, pe când profesorul e orientat să îl oprească pe student din a o face. Apoi mi se pare că focusul profesorului trebuie să fie pe modul în care desfășoară examenul ca să nu mă trezesc cu întrebări de care auzim amândoi acolo sau mai știu eu ce. Hai să ne gândim la încă un exemplu. Atunci când profesorul se focusează pe lucrurile care nu contează, implicit pe problema că e în online deci trebuie să-l fac în așa fel încât să nu copieze, ce-ar fi dacă îl faci să nu-și dorească să copieze din respect pentru tine? Sună ciudat, însă din experiența mea de student până acum, am fost mai puțin tentat să copiez acolo unde respectam profesorul.

În final, hai să ne gândim mai mult la soluții și nu la probleme indeferent că ești student sau profesor.

C.P.🧐