De ce este important să ai valori și credințe personale?

Până la urmă ce ne diferențiază de restul? În ultima vreme am început să îmi pun din ce în ce mai multe întrebări despre modul în care noi ca indivizi suntem diferiți. Despre cum și ce ne face pe noi unici. Acum câteva luni citeam o lucrare a lui Cioran – ,,Cartea amăgirilor” în care vorbea puțin despre unicitate:

emil Cioran

De când viaţa a vrut să fie mai mult decât simplă potenţialitate şi s-a actualizat în indivizi, de atunci s-a născut teama de unicitate şi frica de a fi singur, iar dorinţa fiinţei individuale de a depăşi acest blestemat proces nu exprimă decât fuga de singurătate, de singurătatea metafizică.

Ok, da, pot înțelege că e vorba despre o chestie mai degrabă filosofică fără prea mult sprecific în esența ei. Atât că ce mi se pare interesant e faptul că atunci când vorbim despre lucrurile care pe noi ne fac diferiți parcă o faci cu o oarecare teamă. Poate de a nu fi judecat, poate de a nu arăta aroganță în fața celorlalți, însă pentru oricare ar fi motivul cred că ar trebui să știi bine la ce ești bun și ce te face unic în societate.

Suntem o generație care vrea să fie ca X ca Y, dar ca noi când? Noi când suntem versiunile noastre? Avem atâtea exemple pe care le urmăm pentru ce? Știu faptul că mulți tineri (de parcă eu sunt cine știe ce bătrân) tind către a avea o avere ca a lui Jeff Bezos, afaceri ca ale lui Elon Musk și așa mai departe. Ok, poate că m-am dus prea departe. Ce zici de… Ah, n-am un model bun de dat. În fine, ai înțeles ideea, vrei să te faci fotbalist probabil visezi să ajungi ca Mbappe. Aici văd eu de fapt problema. Visezi să ajungi ca el nu să joci împotriva lui sau cu el. Am ajuns să fim atât de ahtiați după a fi ca X sau ca Y încât uităm de lucrurile care ne fac pe noi să fim diferiți de ei.

Corectează-mă dacă greșesc.

Mai cred o chestie și pe bună dreptate. Societatea are nevoie de oameni diferiți. Cine să facă diferența dacă nu tu? Îmi place să cred că până în momentul în care îți dai seama de tot ce se întâmplă în jurul tău trăiești într-o iluzie. O iluzie care te oprește din a merge mai departe, din a avea succesul pe care ți-l dorești, din a face lucrurile pe care ți le dorești. A trăi în iluzia că doar printr-un follow pe instagramul lui Elon Musk vei ajunge ca el fără să pui osul la treabă e absurd… câte să facă și legea atracției? Nu e chiar făcătoare de minuni.


Uite de ce cred eu că e important să avem valori și credințe în viața noastră. Știm deja faptul că pe parcursul vieții noastre până în momentul prezent am trecut printr-o serie de întâmplări fericite sau mai puțin fericite. Totalitatea momentelor, experiențelor, acțiunilor pe care noi le trăim sau le-am trăit ne definesc pe noi ca indivizi. Odată ce tu ai ceva în care chiar crezi rezultatele nu vor întârzia să apară. Fie că vorbim de valori personale, de etică sau de ce fel vrei tu, faptul că nu vei trece niciodată peste principiile tale de viață e un lucru mare.

Vorbesc mult despre faptul că e important să îți cunoști valorile, dar dacă nu îți e ușor să le identifici ce faci? Întrebi prietenii? Întrebi cunoscuți? Ce rost are atât timp cât sunt valorile și principiile tale? Gândește-te așa. Dacă tu nu crezi în competențele tale cine să o facă?


Exercițiu de ce vrei tu. poate de moralitate.

Uite. Imaginează-te în postura unui job pe care nu ți-l dorești atât de mult. Acolo vei avea un salariu mult peste media pieței, dar nimic mai mult. Ba chiar va fi împotriva valorilor și principiilor tale. Așa că vei ajunge la o dilemă. Una în care ești pus să alegi între a fi nefericit într-o situație în care totul e peste așteptările materiale sau una în care ești mai puternic decât dorința materială și alegi să nu faci nimic mai mult pe domeniul respectiv pentru că e împotriva a tot ce crezi tu.

Cam așa funcționează. Mă gândesc că de cele mai multe ori să mergi peste valorile, principiile, credințele tale e un lucru amoral pentru tine. Un lucru în care tu te pierzi pe tine. Îți piezi practic toată autenticitatea odată ce renunți la lucrurile pe care tu chiar le crezi. Poate mă repet, însă când ne oprim din a fi altcineva și începem să fim noi?


Un vis din copilărie?

Societatea prin natura ei ne împinge să fim ca cineva. Mai mult decât atât reclamele marilor branduri te încurajează să cumperi un produs nu pentru că ai nevoie de el ci pentru că doar cu acel produs poți ajunge ca tipul sau tipa din reclamă. Orientarea brandurilor ar trebui să fie mai degrabă către clienți nu către companie, dar asta e altă discuție.

Vezi tu, mi se pare o mentalitate vestică treaba cu a avea un rol de urmat încă din copilărie. Dacă ne uităm puțin la modul în care sunt crescuți cei din Orientul Mijlociu acolo nu există ideea de a deveni la fel ca cineva. Până și în totalitatea credințelor popoarelor de acolo e despre îmbunătățirea constantă a lucrurilor ce țin de tine.


Cum îți dai seama care sunt valorile tale?

O să îți las o listă de tool-uri pe care le poți folosi pentru a înțelege care sunt valorile tale. Ține minte faptul că ele nu determină neapărat cu o precizie ridicată, însă tot ce contează la sfârșitul zilei e ca tu să realizezi care sunt ele:

Chiar dacă sunt teste de personalitate 2 dintre ele, te vor ajuta cu siguranță să înțelegi ceva mai mult despre tine.

C.P.🧐

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s